Întrebări și răspunsuri 

Agricultura regeneratoare combină practicile agricole tradiționale cu inovații tehnologice moderne, pentru optimizarea producției alimentare într-un mod respectuos și sustenabil. Agricultura regeneratoare susține practicile care asigură hrana sănătoasă și de calitate unei populații în creștere, simultan cu conservarea resurselor planetei, respectarea stării de bine a animalelor și asigurarea viabilității fermelor pe termen lung.

Inovația are un rol central de jucat în transformarea activităților agricole cu precizie mai mare și eficientizarea acesteia.

Iată ce facem deja:

• Îmbunătățirea stării de bine a animalelor și a productivității fermei cu senzori și zgărzi pentru bovine (Margarita în Mexic, cu IDB)
• Utilizarea imaginilor satelitare și a euristicii artificiale pentru colectarea și procesarea datelor privind sănătatea solului și urmărirea practicilor agricole (în SUA, cu Sustainable Environment Consultants)
• Susținerea startup-urilor (Connectera, Sowit) care asigură fermierilor instrumente noi, pe bază de date, pentru adoptarea deciziilor.

Definim agricultura regeneratoare ca un set de practici care:

• protejează solul, apa și biodiversitatea
• respectă starea de bine a animalelor
• recunoaște rolul esențial al fermierilor și efectul pozitiv asupra agriculturii, simultan cu luarea în calcul a viabilității economice.

Practicile de agricultură regeneratoare includ reducerea arăturilor și utilizării substanțelor chimice (precum pesticide și ierbicide), îmbunătățirea gestionării apei prin reducerea utilizării acesteia și creșterea calității apei, creșterea rotației culturilor și a folosirii culturilor de acoperire și instalarea de zone tampon și garduri vii. Atunci când aceste practici sunt implementate împreună refac sănătatea solului și permit agriculturii să se comporte ca un bazin de sechestare a carbonului.

Colaborăm cu fermieri și alți parteneri pentru a-i ajuta să găsească echilibrul corect între reducerea arăturilor și a folosirii substanțelor chimice. Uneori este posibil ca fermierii să trebuiască să folosească ierbicide în cantități limitate, în funcție de culturi, tipul solului și climă. Fiecare fermă este diferită, iar scopul nostru este susținerea fermierilor să treacă la agricultura regeneratoare într-un mod echilibrat și sustenabil în propriile lor contexte.

Nu este niciun secret că din ce în ce mai mulți consumatori revin la produsele care-i reconectează cu natura. Această tendință se accelerează în contextul actual.

În ultimii ani de lockdown, 22% dintre consumatorii europeni și-au schimbat obiceiurile de achiziție, orientându-și cheltuielile spre produse mai naturale și mai organice. În plus, 19% dintre aceștia și-au exprimat dorința de a consuma produse mai sustenabile (sursa: raportul consumatorilor McKinsey).

Astfel, agricultura regeneratoare reprezintă un avantaj unic pentru firme de a se reconecta cu dorințele consumatorilor pentru sustenabilitate și conectare locală cu alimentele consumate.

Ca exemplu, Blédina, marca de început a Danone în Franța, a investit masiv în practici regeneratoare și organice Astăzi se află în topul clasamentelor de apreciere a consumatorilor, iar acest succes este dovada clară a potențialului reprezentat de investițiile în capitalul natural.

Agricultura regeneratoare și dorința de alimente crescute local sunt, de fapt, două fețe ale aceleiași monezi: consumatorii doresc să se reconecteze cu alimentele consumate știind că au fost crescute sustenabil. Aceasta înseamnă o schimbare a modului de creștere a hranei și a căii parcurse de la fermă pe masă.

Sistemul nostru alimentar este responsabil pentru aproximativ 26% din emisiile de gaze cu efect de seră. Din acestea, transporturile (6%) și lanțurile de aprovizionare (18%) constituie aproximativ un sfert dintre emisiile rezultate din alimentația omenirii, iar producția de hrană în sine (inclusiv șepteluri, pescării și producția agricolă) contribuie cu 60%.[ https://ourworldindata.org/environmental-impacts-of-food]

Dacă este satisfăcut doar unul dintre cele două aspecte ale problemei (hrana produsă local, dar într-un mod generator intensiv de emisii de gaze cu efect de seră / hrană produsă sustenabil, dar transportată distanțe lungi), dorințele reale ale consumatorilor nu sunt satisfăcute. Modul în care se poate câștiga încrederea și loialitatea consumatorilor este abordarea frontală a ambelor probleme, trecerea producției alimentare la practicile regeneratoare, simultan su obținerea ingredientelor din zone cât mai apropiate.

Pentru finanțarea tranziției la agricultura regeneratoare
avem nevoie de implicarea actorilor prezenți în tot lanțul de aprovizionare.

Danone își face partea sa datorită:

• Unui fond intern special menit a susține implementarea noilor practici
• Parteneriatelor cu bănci, ONG-uri și platforme de crowdfunding pentru dezvoltarea comună a instrumentelor de finanțare

De exemplu, în Franța am investit peste 40 de milioane de Euro începând cu 2016 pentru a acoperi costurile, pe măsură ce mai mulți fermieri trec la practicile de agricultură regeneratoare. Suntem pe cale de a acoperi 100% din ingredientele din Franța, inclusiv lapte proaspăt, fructe și legume, sfeclă de zahăr, din agricultura regeneratoare, până în 2025.

În Mexic, colaborăm cu Inter-American Development Bank pentru transformarea practicilor din fermele de lactate, echipând 2.000 de vaci din 40 de ferme cu senzori și zgărzi conectate, pentru optimizarea stării lor de bine și a productivității. De asemenea, colaborăm cu fermierii de căpșuni pentru a le facilita tranziția la practicile regeneratoare. Până la această dată, proiectul a produs venituri cu 30% mai mari pentru fermieri, a sporit conservarea solului cu 50% și s-au utilizat cu 15% mai puține pesticide.

Diferența este constituită de intenția agriculturii regeneratoare de a regenera (sau reînnoi) productivitatea și potențialul de creștere al elementelor regenerate. Prin definiție, practicile sustenabile încearcă să mențină la fel situația, în timp ce practicile regeneratoare recunosc faptul că sistemele naturale actuale sunt afectate și aplică tehnici de gestionare pentru refacerea acestora 1.

Mentalitatea este alta. Cea organică încearcă să reducă elementele negative (substanțe chimice, organisme modificate genetic, etc.) Agricultura regeneratoare merge mai departe prin acțiuni pentru sănătatea solului (reducerea arăturilor, promovarea culturilor de acoperire și rotației culturilor), pentru promovarea biodiversității și apei (inclusiv a cantității).

Unele practici sunt similare, dar agricultura regeneratoare integrează mai multe dimensiuni.

Efectul zootehniei asupra schimbărilor climatice și biodiversității depinde în mare măsură de sistemul agricol și de modul în care este crescut șeptelul. Producția zootehnică industrială alimentează cereri imense de culturi pentru hrană, care necesită utilizarea intensivă a terenului și adesea rezultă într-o pleiadă de costuri de mediu, de la despăduriri, eroziunea și pierderea fertilității și biodiversității solului până la poluarea pânzei freatice, scurgerea apelor poluate de agricultură în râuri și lacuri și emisii generate de transport. 2

Dar zootehnia poate avea un efect pozitiv dacă este integrată în sisteme agricole sustenabile precum pășunatul pe culturi de acoperire, generarea de gunoi de grajd care poate fi folosit ca îngrășământ natural și chiar pentru controlul buruienilor. Integrarea sustenabilă a șeptelului într-o fermă poate ajuta la reducerea necesității aplicării de substanțe chimice și ierbicide.3 Acesta este obiectivul Danone în viziunea sa despre agricultura regeneratoare

Anumite practici au potențialul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră din zootehnie, deși acestea nu sunt utilizate la scară largă astăzi (Gerber et al., 2013). Unele dintre opțiunile tehnice de gestionare a impactului zootehniei asupra schimbărilor climatice includ înmagazinarea carbonului, îmbunătățirea hranei pentru a reduce fermentația enterică, îmbunătățirea gestionării gunoiului de grajd și utilizarea mai eficientă a îngrășămintelor (Steinfeld et al., 2006, Thornton and Gerber, 2010, UNFCCC, 2008).